Vlad Popa

E evident ca Google si Microsoft incearca sa isi fure pantalonii unii la altii. Pantalonii in discutie sunt produsele pe care orice utilizator de calculator sau de internet este nevoit sa le foloseasca. In acelasi timp, sunt produsele vedeta ale celor doua companii: Windows si suita Office pentru calculator si motorul de cautare pentru internet.

Interesul Microsoft este sa se extinda spre online, un domeniu in care nu are, inca, un cap de pod. Tinta sunt miliardele care vin din publicitate. In plus, Microsoft ar putea satisface orice nevoie ar avea un utilizator al unui calculator. Ar fi o pozitie care aduce multa putere, putere pe care Microsoft a avut-o mai dupa ce a ingropat Nescape Navigator-ul. Microsoft are magazinul de desfacere pentru a concura pantalonii Google, dar s-a trezit cam tarziu, IE are acum un competitor puternic, in plina expansiune: Mozilla Firefox.

Google are si el acelasi scop, o solutie completa pentru toate nevoile unui utilzator. Dar este putin mai in urma, inca nu are un magazin de desfacere suficient de mare pentru a concura pantalonii Microsoft. Chrome-ul este cheia de bolta pentru acest magazin si, in acelasi timp, este solutia Google pentru a muta lupta de la pantalonii sai (motoarele de cautare) in magazinele de desfacere (browserele web), in care Microsoft are probleme mari.

Personal, cred ca vom avea parte de o gama dubla de alegeri pentru pantalonii nostri (si albastri si albi), ceea ce e un lucru bun pentru ca monopolul are efecte negative pe termen lung. Nu vom purta o singura pereche de pantaloni (blugi negri de programator) pentru ca tinde sa devina uniforma si ne vom indrepta spre pantaloni crosetati.

Dacia, masina romanului este unul din cele mai puternice si constante branduri. De fiecare data cand se fac studii, Dacia este in top pentru majoritatea indicilor de brand. Dar Dacia incearca acum sa isi schimbe imaginea, din masina romanului vrea sa devina masina tinerilor.

De ce un brand puternic si-ar schimba pozitioneara ? Pentru ca piata in care activeaza se schimba si Dacia nu isi permite sa ignore acest lucru. A crescut puterea de cumparare si de creditare a populatiei. In plus, probabil aventura internationala a modelului Logan i-a invatat ca cei mai sensibili la cost sunt tinerii.

Totusi, costul nu va asigura succesul. Concurenta cu masinile second hand va fi puternica, componenta de imagine va fi importanta pentru ca tinerii sunt un public foarte activ. Ma astept ca Dacia sa nu ignore acest aspect si sa dezvolte modele pentru o viata activa. Personal imi doresc o decapotabila, tot trebuie sa invat sa conduc. Imi trebuie o masina ieftina, dar cu care sa ma pot duce la mare.

Vin dintr-un oras mic dar foarte curat. Mi-e greu sa ma obisnuiesc cu gramezile de gunoi care fac parte din peisajul cotidian al Bucurestiului.

Nu cred ca e doar treaba autoritatilor sa puna cosurile de gunoi si sa ia gunoiul. Cred ca o mare parte din vina o au cei care arunca gunoiul pe langa cos. Asta este si spiritul campaniei Energeia. O initiativa interesanta care incearca sa faca ceea ce sistemul de invatamant inca nu stie, cum sa facem corect lucrurile marunte: aruncatul gunoiului, mersul cu mijloacele de transport in comun etc.

Avem o perceptie distorsionata asupra cenzurii. Tindem sa o vedem ca o restrictionare nejustificata a libertatii de actiune. Cred ca este mai mult un raspuns intarziat si supradimensionat al statului in fata neputintei pietei de a se autoreglementa, de a crea si respecta standarde.

Imediat se vede un avantaj important al autoreglemantari, cei care se ocupa cu realizarea ei stiu foarte bine despre ce e vorba si sunt foarte implicati in piata. Totusi, autoreglementarea unei piete trebuie sa inceapa cu autocenzurarea mesajului fiecarui brand. Brandul fiind cel care castiga direct prin faptul ca nu deranjeaza potentialul sau utilizator.

Internetul este o media care in mare masura este generata de utilizator. Concret, ei pot sa sa isi exprime foarte usor nemultumirea. Pe masura ce retelele sociale, forumurile si blog-urile se dezvolta, creste puterea utilizatorilor de a isi exprima nemultumirea fata de anumite practici promotionale. Acest lucru influenteaza si alti utilizatori putand avea un efect exploziv, foarte daunator brand-ului. Nu este doar cazul campaniilor online, orice campanie. Chiar mai mult, si alte elemente ale interactiunii utilizatorilor cu brandul pot genera o reactie puternica din partea utilizatorilor.

Autoreglementarea din partea brand-ului previne astfel de probleme. De aceea trebuie facute studii inainte de campanie, in timpul campaniei si dupa campanie. Cel mai simplu se consulta direct utilizatorul. Industria jocurilor pe calculator face acest lucru de ceva timp. Inainte de a lansa un produs il trimit la test comunitatilor de jucatori. Chiar se opereaza modificari in produsul final in functie de sugestiile utilizatorilor.

Pentru ca am crescut destul de mult fata de anul trecut, cautam colegi pentru partea de dezvoltare. Pentru mai multe detalii privind ce cautam avem un test.
Atmosfera e degajata (doar departamentul de vanzari tinde sa fie stresant) si in general, oamenii nu pleaca de la noi. In plus avem o terasa echipa cu gratar si nu ne e frica sa o folosim…

Pot analiza bannere doar din perspectiva unui utilizator de Internet. Personal cred ca un banner creativ foloseste inovativ un spatiu care a mai fost folosit, dar intr-un mod cu totul nou.

Cred ca banner-ul le are pe toate:
- interactiune - angajament
- noutate
- mesaj puternic
Singura problema este dimensiunea foarte mare (aproape 400 kb).

Intotdeauna m-au distrat definitiile tehnice. Oricine stie ca o definitie buna are un exemplu pe masura:

“unirea traficului prin 301 redirect.

Ex:
site-ul mirese-virgine.ro, cand isi va adauga traficul la reteaua sociala nuvremvirgine.ro, se va transforma in subdomeniul mirese-virgine.nuvremvirgine.ro, folosind redirect 301 (moved permanently)”

Sursa: Bogdan Gheorghe - Softpedia

Jos palaria pentru cei care au gandit spotul asta. Inteleg de ce a fost interzis, dar conceptul este mult prea puternic ca sa fie oprit de cenzura.

Pentru spot-ul asta o sa ma duc la vot, tot n-am cu cine vota, dar macar ma duc sa ii bifez pe toti…

Ideea care sta baza Internetului este una foarte simpla: o lume virtuala in care informatia circula liber. Este o idee foarte seducatoare, dar definitia informatiei este foarte vaga. Internetul vede orice ca informatie. De aceea, in scurt timp, a inceput sa intre in conflict cu legile lumii reale, in special cu legile dreptului de autor.

In ciuda unei armate de avocati si de legi, Internetul dovedeste ca este practic imposibil sa opresti sute de milioane de utilizatori sa posteze si sa utilizeze informatii sub incidenta legilor drepturilor de autor. Dar meritul Internetului nu este de a dovedi acest lucru. Cred ca perioadele de prohibitie dovedesc faptul ca atat timp cat exista cerere se va naste automat si oferta. Meritul Internetului este de a arata ca acest tip de informatie se poate monetiza si in alt fel, chiar cu rezultate mai bune, prin publicitate.

Primul pas a fost facut de ziare si reviste care au inceput sa ofere gratuit informatii. Ca si inainte, veniturile veneau in marea majoritate din publicitate, costul ziarului si al revistei neacoperind nici macar costurile de productie. De aceea, adaptarea la sistem a fost foarte usoara. Au urmat radiourile, care folosesc acelasi sistem pentru obtinerea veniturilor, ele avand nevoie doar de dezvoltare tehnologica mai avansata decat pentru ziare si reviste. Internetul aduce o optimizare a costurilor de tiparire si de emisie.

Aparitia platformelor care suporta continut video pune presiunea pe televiziuni sa faca pasul spre continut gratuit. Acestea au inceput sa isi faca propriile platforme cu continut video unde ofera emisiunile si serialele de succes. Miscarea este sustinuta si de mutarea bugetelor de publicitate spre online si scaderea continua a audientei televiziunilor. Trecere este, din nou, usoara deoarece si televiziunile castiga in principal din publicitate.

O categorie importanta de continut sub incidenta legii dreptului de autor inca isi cauta drumul spre monetizarea prin publicitate.
Este vorba de muzica, filme si carti. Cazul Napster a fost o incercare de stopare a fenomenului, dar tendinta este clara spre gratuitatea informatiei. Ce a reusit Napster sa faca, este sa arate ca exista interes pentru asa ceva. Cel care a venit cu o solutie temporara a fost iTunes. Principalul atu este ca poti cumpara doar o piesa, in loc de tot albumul. Este o solutie superioara celei care consta in plata unei taxe pentru fiecare CD vandut (si pentru CD-urile inscriptibile se plateste aceasta taxa) sau fiecarui player (Zune) vandut.

Pasul spre informatie gratuita este facut de autori si nu de catre casele de productie (vezi cazul Radiohead si Madonna). Este si normal, deoarece sursa de venit pentru autori o constituie publicitatea intr-o masura mai mare decat castigurile din drepturile de autor. Si aici ajungem la principala consecinta a liberalizarii informatiei: grupurile media nu mai detin monopolul asupra informatiei. Un caz elocvent este cel al unui candidat american care a spus un lucru electoratului dintr-un stat si alt lucru electoratului altui stat (practica numita adaptarea la audienta). Ambele materiale au ajuns pe YouTube si au dus la pierderea credibilitatii acestui candidat. Tendinta va continua, casele de productie pierzand din puterea de promova doar anumiti artisti.

O alta consecinta este volumul imens de informatie disponibila. Selectarea si structurarea informatiei este o problema cu care ne vom confrunta din ce in ce mai mult. Aici ajungem la partea de vehicule si canale media proprii Internetului: motoarele de cautare, instant messeging - chat, blog-urile, retele sociale, continutul generat de utilizatori, lumile virtuale si jocurile online (ultimele doua aducand noi posibilitati pentru panotaj si product placement). Astfel, informatia se filtreaza cu ajutorul comunitatii de care apartii si se ajunge la un concept media foarte actual acum word-of-mouth (luam deciziile de cumparare cu ajutorul comunitatii din care facem parte).

O buna parte din piata de media online este formata de segmentul telecom. Desi sunt putini clienti, ei strang un volum important. Cu toate acestea se asteapta o crestere importanta prin intrarea unor noi competitori si prin inasprirea concurentei pe masura ce toti jucatorii din piata incearca sa atace noi segmente ale pietei telecom.
Principalul client nou este RCS&RDS care intra pe segmentul 3G. Acest lucru va atrage probabil si concurentul lui traditional UPC - Astral (desi viitorul acestuia este incert). Ambele se bazau pana acum pe reteaua proprie de vanzare si foarte putin pe promovare mass-media. Cred ca vor fi nevoiti sa faca acest lucru, deoarece Orange ataca segmentul telefoniei fixe si isi va intensifica prezenta pe segmentul accesului la internet prin pachete telefonie fixa - telefonie mobila - acces internet. Romtelecom-Cosmote va trebui sa puna si el accent pe segmentul de telefonie fixa, mai ales pentru partea de apeluri internationale unde a pierdut foarte mult.
Aceste miscari vor impulsiona si Vodafone, care cred ca va veni in curand si cu o oferta de telefonie fixa. Concurenta sporita s-ar putea sa trezeasca si alti competitori, printre care cel mai mare e Zapp.

Mai pe scurt, toate segmentele telecom vor fi mult mai dinamice, chiar si cel de Cablu si TV (Vodafone are deja un serviciu concurent si probabil Orange si Romtelecom vor urma). Cuvantul de ordine va fi pachet, fiecare incercand sa se extinda sprijinindu-se pe segmentul in care au intaietate. In cativa ani, concurenta pe segmente se va estompa in fata integrarii serviciilor.